Putin vizează un oraș strategic ucrainean: O liniște înfricoșătoare înaintea unei lupte sângeroase preconizate pentru 2025

France24 relatează o situație dramatică în estul Ucrainei, marcată de abandonarea și închiderea unei importante gări feroviare. Această închidere, survenită după sistarea funcționării băncilor încă din septembrie, subliniază o criză economică și socială profundă în regiune.

Situația este agravată de întreruperea alimentării cu gaze în ultimele săptămâni, eveniment care afectează grav activitatea instalațiilor miniere din zonă, esențiale pentru industria siderurgică ucraineană. Aceste mine, odată motorul economic al regiunii, încep acum să-și înceteze operațiunile, anticipând un colaps economic total.

Consecințele se resimt la nivelul întregii comunități, afectând profund viața de zi cu zi a populației. Impactul este vizibil și asupra personalului universității locale, deja strămutat din Donețk în 2014, după revolta separatiștilor susținuți de Kremlin.

Confruntându-se cu o nouă situație de instabilitate și incertitudine, personalul universitar își planifică o a doua relocare, de această dată în vestul țării, la Liov. Această decizie reflectă gravitatea crizei și lipsa de perspectivă a rămânerii într-o zonă afectată de conflicte și de o situație economică precară.

Mutarea universității la Liov simbolizează nu doar o pierdere economică pentru estul Ucrainei, ci și o disperare colectivă și o încercare de a salva ce se mai poate salva din sectorul educațional în fața unui viitor incert și a consecințelor dezastruoase ale conflictului. Imaginea gării închise, a băncilor inactive și a minelor oprite reflectă o realitate sumbră, subliniind impactul devastator al conflictului asupra economiei și vieții sociale din regiune. .

O tăcere apăsătoare, prevestitoare de evenimente dramatice, domnește asupra orașului Pokrovsk, așa cum a observat, într-un mesaj video preluat pe 26 decembrie de analistul estonian WarTranslated, voluntarul ucrainean Denis Hristov. Această liniște înșelătoare ascunde o iminentă confruntare militară de amploare, o furtună gata să se dezlănțuie asupra orașului.

Forbes identifică „furtuna” ca fiind divizia de tancuri a armatei ruse, o forță impunătoare formată din circa 70.000 de soldați, dispuși în zeci de brigăzi și regimente din două armate de campanie, având ca obiectiv cucerirea orașului Pokrovsk la începutul celui de-al patrulea an de război. Această forță ofensivă se apropie periculos de mult de oraș, aflându-se la doar șase kilometri distanță în unele zone, chiar mai aproape în altele.

Înaintarea rusă este susținută de formarea unei linii defensive la sud de Pokrovsk, acțiune menită să împiedice consolidarea apărării ucrainene din sud și să blocheze orice eventual ajutor. Un avans rusesc, chiar și minor, la nord de oraș, ar putea duce la o încercuire parțială a acestuia, înainte de începerea luptelor principale. Garnizoana ucraineană din Pokrovsk și împrejurimi, formată din puțin peste zece brigăzi, fiecare cu maximum 2.000 de soldați, se află într-o situație critică, numeric inferioară forței rusești.

Cu toate acestea, există o rază de speranță: indicii sugerează sosirea Brigăzii Mecanizate 155, o unitate ucraineană recent înființată și echipată cu tancuri Leopard 2 de fabricație germană și obuziere Caesar de fabricație franceză, după antrenamente în Franța și Polonia. Această intervenție ar putea fi crucială pentru apărarea orașului. Însă, perspectiva nu este lipsită de pesimism.

Unii observatori, inclusiv militari ucraineni, exprimă îngrijorări serioase, chiar declarând că orașul este deja pierdut. Criticile vizează conducerea militară ucraineană, acuzată de deconectare de realitatea de pe front, întârzieri în livrarea de drone și probleme sistemice cu liniile de apărare.

Un militar ucrainean, adresându-se celor 200.000 de urmăritori de pe rețelele sociale, a afirmat: „Toată lumea a acceptat deja că (rușii) vor intra în Pokrovsk”. Experții subliniază gravitatea pierderii orașului.

David Silbey, profesor de istorie militară la Universitatea Cornell, a declarat pentru Radio Free Europe/Radio Liberty: „Ar fi o lovitură substanțială pentru ucraineni și nu sunt sigur că o pot împiedica. Dacă îl pierd, pierd acest tip de acces destul de direct la liniile lor defensive, iar acest lucru face mult mai dificilă construirea de forțe acolo și continuarea luptei”. Importanța strategică a orașului Pokrovsk este indiscutabilă: nod rutier major, apropiere de liniile frontului și rol esențial în aprovizionarea operațiunilor militare din regiunea Donbas.

Avansul rusesc în Donețk, care a crescut constant începând cu luna august, în ciuda intensificării ajutorului militar occidental, generează îngrijorări profunde. Pierderea Pokrovskului ar deschide calea către cucerirea restului regiunii Donețk, unul dintre principalele obiective ale Rusiei, în contextul pretențiilor de anexare din noiembrie 2022, cu perspectivele unor negocieri de pace în 2025 din poziții mai favorabile Moscovei. Deși luptele pentru Pokrovsk au fost deosebit de intense, cum a descris comandantul suprem al Ucrainei, Oleksandr Sîrski, Ucraina susține pierderi semnificative în rândurile armatei ruse: cel puțin 20.000 de soldați uciși sau răniți în decembrie, 582 de tancuri de luptă, 1.220 de vehicule blindate și 90 de piese de artilerie distruse.

Totuși, avansul rusesc, de 45 de kilometri către vest, a durat un an și a avut un cost uman și material uriaș. George Barros, analist militar la Institutul pentru Studiul Războiului, a menționat pentru Radio Free Europe/Radio Liberty posibilitatea ca Rusia să nu dispună de resursele necesare pentru a transforma o eventuală victorie tactică la Pokrovsk într-un avans operațional mai amplu.

El a declarat: „Ceea ce vedem aici este sfârșitul unui maraton rusesc foarte, foarte lung, în care rușii au cheltuit o cantitate impresionantă de resurse pentru a avansa pe o suprafață foarte mică de teritoriu”. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) sugerează un scenariu alternativ: Vladimir Putin ar putea fi mai preocupat de extinderea teritoriului controlat în est, decât de cucerirea unor orașe bine fortificate, cum este Pokrovsk. Acest lucru se reflectă în modul în care Putin raportează progresele militare, concentrându-se pe kilometri pătrați cuceriți, mai degrabă decât pe capturarea unor așezări specifice.

ISW sugerează că Putin a instruit armata să amâne capturarea Pokrovskului, optând pentru avansuri prin zone mai puțin apărate, pentru a prezenta o imagine a succesului militar, atât intern cât și extern, în vederea atingerii obiectivului de lungă durată al cuceririi întregii regiuni Donețk. O ofensivă asupra orașelor bine apărate ar încetini avansul rus, ceea ce ar putea afecta eforturile Kremlinului de a proiecta o imagine de victorie iminentă.

Populația orașului Pokrovsk, înainte de război, număra 60.000 de locuitori. .

Ofensiva rusă asupra orașului Pokrovsk, aflat în estul Ucrainei, se intensifică, marcând un moment crucial în al patrulea an al războiului. Forbes identifică forța motrice a acestei ofensive în divizia de tancuri formată din 90 de tancuri, element central al unei puternice forțe terestre rusești, compusă din zeci de brigăzi și regimente aparținând a două armate de campanie, totalizând aproximativ 70.000 de soldați.

Această forță masivă se apropie de Pokrovsk, situat la doar șase kilometri distanță, în unele puncte chiar mai aproape, cu intenția clară de a-l cuceri. În contrast, garnizoana ucraineană din Pokrovsk și zonele învecinate este considerabil mai mică, cuprinzând probabil puțin peste zece brigăzi, fiecare cu un efectiv de maximum 2.000 de soldați. Strategia rusă pare să vizeze o încercuire progresivă a orașului.

Unitățile rusești avansează de la sud pentru a stabili o linie defensivă care să împiedice consolidarea apărării ucrainene din sud și eventual ridicarea unui asediu. Un avans simultan dinspre nord ar putea finaliza o încercuire parțială înainte de începerea luptelor intense.

Situația este extrem de complexă și chiar ucrainenii recunosc gravitatea ei. Deși există indicii că Brigada Mecanizată 155 ucraineană, recent antrenată în Franța și Polonia, cu tancuri Leopard 2 și obuziere Caesar, se îndreaptă spre Pokrovsk pentru a oferi sprijin vital, unii observatori, chiar din rândul militarilor ucraineni, consideră orașul deja pierdut, exprimandu-și îngrijorarea pe rețelele sociale: „Toată lumea a acceptat deja că (rușii) vor intra în Pokrovsk”, a declarat un militar ucrainean, conform surselor media.

Această opinie este susținută de critici legate de decizii strategice considerate inadecvate ale unor generali, întârzieri în livrarea dronelor și probleme sistemice în liniile defensive. Profesorul David Silbey, de la Universitatea Cornell, avertizează asupra consecințelor pierderii Pokrovskului, subliniind impactul major asupra accesului direct la liniile defensive ucrainene și dificultățile sporite în construirea de forțe și continuarea luptei: „Dacă îl pierd, pierd acest tip de acces destul de direct la liniile lor defensive, iar acest lucru face mult mai dificilă construirea de forțe acolo și continuarea luptei”, a declarat el pentru Radio Free Europe/Radio Liberty. Importanța strategică a lui Pokrovsk rezidă în rolul său de nod major de transport, proximitatea față de liniile frontului și funcția sa de centru de aprovizionare pentru operațiunile militare din regiunea Donbas.

Avansul teritorial rus în Donețk, accelerat lunar începând cu august, în ciuda creșterii ajutorului militar occidental, generează îngrijorări considerabile. Cucerirea lui Pokrovsk ar deschide calea către unul dintre obiectivele majore ale Rusiei: capturarea restului regiunii Donețk, una dintre cele patru regiuni anexate unilateral de Moscova în noiembrie 2022.

Acest lucru ar consolida poziția Rusiei în eventualitatea unor negocieri de pace în 2025. Cu toate acestea, avansele rusești au un preț considerabil. Ucraina susține că în decembrie a provocat pierderi masive de peste 20.000 de soldați ruși uciși sau răniți în luptele pentru Pokrovsk, iar Kievul revendică distrugerea a 582 de tancuri, 1.220 de vehicule blindate și 90 de piese de artilerie.

Chiar și avansul de 45 de kilometri spre vest, realizat într-un an, a reprezentat un efort considerabil pentru Rusia. George Barros, analist militar la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), a menționat pentru Radio Free Europe/Radio Liberty că Rusia s-ar putea confrunta cu dificultăți în transformarea unei potențiale victorii tactice în Pokrovsk într-un avans operațional mai amplu în Ucraina.

El a subliniat că „Ceea ce vedem aici este sfârșitul unui maraton rusesc foarte, foarte lung, în care rușii au cheltuit o cantitate impresionantă de resurse pentru a avansa pe o suprafață foarte mică de teritoriu”. ISW sugerează un scenariu alternativ: Putin ar fi prioritizat securizarea unor teritorii extinse din est, preferând avansul prin câmpuri deschise și așezări mici, în locul concentrării pe cucerirea unor orașe puternic fortificate precum Pokrovsk. Acest lucru se datorează probabil dorinței lui Putin de a prezenta progrese teritoriale semnificative, măsurate în kilometri pătrați, mai degrabă decât în numărul de localități capturate, pentru a proiecta o imagine a succesului militar rusesc atât pe plan intern, cât și internațional.

O operațiune de cucerire a unor orașe bine apărate ar putea încetini avansul și ar putea afecta percepția publică a inevitabilității unei victorii rusești. Orașul Pokrovsk, cu o populație de 60.000 de locuitori înainte de război, se află astfel în centrul unei lupte strategice intense, cu implicații majore pentru evoluția războiului din Ucraina. .

Situația din jurul orașului Pokrovsk este extrem de complexă, fapt recunoscut chiar și de oficialitățile ucrainene. Pentru mulți observatori militari implicați direct în situație, soarta orașului pare deja pecetluită, iar acuzațiile la adresa conducerii militare ucrainene încep să se adune.

Criticile se concentrează pe presupusa deconectare a unor generali de la realitatea de pe front, întârzieri în livrarea de drone cruciale pentru apărare și probleme sistemice în ceea ce privește fortificațiile și liniile de apărare. Orașul, care adăpostea 60.000 de locuitori înainte de începerea conflictului, așa cum reiese din imaginile lui Roman PILIPEY / AFP / Profimedia, se află acum într-o situație precară.

Un militar ucrainean, adresându-se celor 200.000 de urmăritori de pe rețelele de socializare, a exprimat o opinie sumbră: „Toată lumea a acceptat deja că (rușii) vor intra în Pokrovsk”. Perspectivele experților internaționali sunt la fel de îngrijorătoare. David Silbey, profesor de istorie militară la Universitatea Cornell, a declarat pentru Radio Free Europe/Radio Liberty: „Ar fi o lovitură substanțială pentru ucraineni și nu sunt sigur că o pot împiedica”.

Pierderea Pokrovskului ar avea implicații strategice majore, afectând accesul direct al Ucrainei la liniile sale defensive. Așa cum explică profesorul Silbey, „Dacă îl pierd, pierd acest tip de acces destul de direct la liniile lor defensive, iar acest lucru face mult mai dificilă construirea de forțe acolo și continuarea luptei”. Importanța strategică a orașului Pokrovsk este indiscutabilă.

Acesta servește drept un nod crucial de transport, fiind situat în apropierea liniilor frontului și reprezentând un punct vital de aprovizionare pentru operațiunile militare din regiunea Donbas. Rata avansului rus în Donețk a crescut constant începând cu luna august, în ciuda intensificării ajutorului militar occidental, fapt ce alimentează îngrijorările cu privire la capacitatea Ucrainei de a-și apăra teritoriul.

Capturarea Pokrovskului ar deschide calea către unul dintre obiectivele principale ale Rusiei: cucerirea totală a regiunii Donețk, una dintre cele patru regiuni pe care Moscova le-a anexat ilegal în noiembrie 2022, având în vedere și posibilele negocieri de pace din 2025, unde o poziție teritorială mai avantajoasă ar oferi Rusiei un avantaj semnificativ. Deși Rusia a plătit un preț considerabil pentru avansul de 45 de kilometri spre vest, un marș care a durat un an întreg, luptele pentru oraș sunt intense. Comandantul suprem al Ucrainei, Oleksandr Sîrski, a descris lupta ca fiind „deosebit de aprigă”, apelând la decizii strategice „neconvenționale” pentru a menține controlul asupra orașului.

Ucraina susține că, în decembrie, a provocat pierderi masive armatei ruse în jurul Pokrovskului, eliminând sau rănind cel puțin 20.000 de soldați, distrugând 582 de tancuri de luptă, 1.220 de vehicule blindate și 90 de piese de artilerie. Cu toate acestea, populația civilă din Pokrovsk a scăzut drastic. George Barros, analist militar la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), a remarcat pentru Radio Free Europe/Radio Liberty că Rusia ar putea să nu dispună de resursele necesare pentru a transforma o eventuală victorie tactică la Pokrovsk într-un avans operațional mai amplu.

„Ceea ce vedem aici este sfârșitul unui maraton rusesc foarte, foarte lung, în care rușii au cheltuit o cantitate impresionantă de resurse pentru a avansa pe o suprafață foarte mică de teritoriu”, a declarat el. O analiză a ISW sugerează un scenariu alternativ. Se speculează că Vladimir Putin ar fi putut instrui armata să se concentreze pe ocuparea unei suprafețe cât mai mari de teritoriu din estul Ucrainei, mai degrabă decât pe capturarea unor orașe specifice, bine fortificate ca Pokrovsk.

Acest lucru se datorează faptului că Putin accentuează din ce în ce mai mult progresul în kilometri pătrați, o schimbare de tactică față de concentrarea pe cucerirea așezărilor specifice, așa cum a procedat anterior. ISW sugerează că amanarea capturării Pokrovskului în favoarea unui avans prin zone deschise și așezări mai mici, ar permite Rusiei să-și prezinte progresele teritoriale într-o lumină mai favorabilă, atât intern, cât și extern, contribuind la consolidarea imaginii unei victorii militare iminente.

Cucerirea restului regiunii Donețk rămâne un obiectiv major pe termen lung pentru Putin, iar rapoartele ISW sugerează că o ofensivă asupra orașelor bine apărate ar putea încetini avansul rus, afectând percepția publică globală asupra inevitabilității unei victorii rusești. .

Tensiunile cresc în estul Ucrainei, pe fondul anticipărilor privind o iminentă ofensivă rusă asupra orașului Pokrovsk. Un soldat ucrainean, adresându-se celor 200.000 de urmăritori de pe rețelele sociale, a exprimat o opinie răspândită: "Toată lumea a acceptat deja că rușii vor intra în Pokrovsk".

Această perspectivă sumbră este susținută de experți militari, care subliniază gravitatea pierderii acestui nod strategic. David Silbey, profesor de istorie militară la Universitatea Cornell, a declarat pentru Radio Free Europe/Radio Liberty: „Ar fi o lovitură substanțială pentru ucraineni și nu sunt sigur că o pot împiedica”.

El a detaliat consecințele strategice ale unei eventuale cuceriri rusești: „Dacă îl pierd, pierd acest tip de acces destul de direct la liniile lor defensive, iar acest lucru face mult mai dificilă construirea de forțe acolo și continuarea luptei”. Importanța strategică a lui Pokrovsk este indiscutabilă. Situat în apropierea liniilor frontului, el funcționează ca un important centru de transport și nod logistic vital pentru operațiunile militare din regiunea Donbas.

Avansul rus în Donețk, în creștere constantă începând cu august 2023, în ciuda intensificării ajutorului militar occidental, a generat îngrijorări profunde. Capturarea lui Pokrovsk ar deschide calea către un obiectiv major al Rusiei: cucerirea completă a regiunii Donețk, una dintre cele patru regiuni anexate unilateral de Moscova în noiembrie 2022.

Această perspectivă capătă o semnificație aparte în contextul anticipatei negocieri de pace din 2025, unde o poziție teritorială mai favorabilă ar conferi Rusiei un avantaj considerabil la masa negocierilor. Cu toate acestea, prețul plătit de Rusia pentru avansul său de 45 de kilometri spre vest, un marș care a durat aproape un an, a fost considerabil. Luptele pentru Pokrovsk sunt descrise ca fiind "deosebit de aprige", după cum a subliniat comandantul suprem al Ucrainei, Oleksandr Sîrski, care a solicitat adoptarea unor decizii strategice "neconvenționale" pentru a-și menține controlul asupra orașului.

Ucraina susține pierderi masive în rândul forțelor rusești, cifrând numărul soldaților ruși uciși sau răniți în decembrie 2023 la cel puțin 20.000, precum și pierderea a 582 de tancuri de luptă, 1.220 de vehicule blindate și 90 de piese de artilerie. Populația civilă a lui Pokrovsk a fost drastic redusă. George Barros, analist militar la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), a exprimat îndoieli cu privire la capacitatea Rusiei de a transforma o eventuală victorie tactică la Pokrovsk într-un avans operațional semnificativ.

El a declarat pentru Radio Free Europe/Radio Liberty: „Ceea ce vedem aici este sfârșitul unui maraton rusesc foarte, foarte lung, în care rușii au cheltuit o cantitate impresionantă de resurse pentru a avansa pe o suprafață foarte mică de teritoriu”. O analiză a ISW sugerează un scenariu alternativ. Raportul sugerează că, având în vedere costul ridicat al cuceririi unor orașe bine fortificate, cum ar fi Pokrovsk, Vladimir Putin ar putea fi orientat către un avans prin câmpuri deschise și așezări mai puțin apărate, concentrându-se pe cucerirea de teritorii, măsurate în kilometri pătrați, mai degrabă decât pe capturarea unor orașe specifice.

ISW consideră că această strategie are drept scop propagandistic prezentarea unui avans semnificativ pentru opinia publică internațională și internă, accentuând progresele Rusiei în atingerea obiectivului de lungă durată: cucerirea completă a regiunii Donețk, indiferent de costul uman și material. Un atac asupra unor orașe bine apărate, cum ar fi Pokrovsk, ar putea încetini înaintarea rusă într-un moment critic, a subliniat ISW, afectând astfel capacitatea Kremlinului de a proiecta imaginea unei victorii militare iminente. .

Importanța strategică a orașului Pokrovsk în conflictul din Donbas este indiscutabilă. Situat într-un punct nodal crucial al rețelei de transport, în imediata apropiere a liniilor frontului, orașul reprezintă un punct vital de aprovizionare pentru operațiunile militare ucrainene din regiune.

Avansul teritorial rusesc în Donețk, accelerat lunar începând cu august 2023, în ciuda intensificării ajutorului militar occidental, alimentează îngrijorări profunde cu privire la viitorul regiunii. Capturarea Pokrovskului ar reprezenta un pas decisiv către atingerea unui obiectiv major al Rusiei: controlul total asupra regiunii Donețk, una dintre cele patru regiuni anexate ilegal în noiembrie 2022.

Această perspectivă, proiectată pe un orizont de negocieri de pace preconizate pentru 2025, ar conferi Rusiei o poziție considerabil mai puternică la masa negocierilor. Luptele pentru Pokrovsk sunt acerbe și de lungă durată. Comandantul suprem al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a descris recent situația ca fiind „deosebit de aprigă”, apelând la strategii „neconvenționale” pentru menținerea controlului asupra orașului.

Ucraina susține pierderi masive în rândurile armatei ruse, cifrând în luna decembrie cel puțin 20.000 de soldați ruși morți sau răniți în luptele pentru Pokrovsk. De asemenea, Kievul revendică distrugerea a 582 de tancuri, 1.220 de vehicule blindate și 90 de piese de artilerie.

Populația civilă a fost evacuată în mare parte, orașul fiind acum aproape pustiu. Costul uman și material al înaintării rusești de 45 de kilometri spre vest, o înaintare care a durat un an întreg, este considerabil. George Barros, analist militar la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), a declarat pentru Radio Free Europe/Radio Liberty că Rusia ar putea să nu dețină resursele necesare pentru a transforma o eventuală victorie tactică la Pokrovsk într-un avans operațional mai amplu pe teritoriul ucrainean.

„Ceea ce vedem aici este sfârșitul unui maraton rusesc foarte, foarte lung, în care rușii au cheltuit o cantitate impresionantă de resurse pentru a avansa pe o suprafață foarte mică de teritoriu”, a explicat Barros. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) sugerează un scenariu alternativ, conform căruia Vladimir Putin ar fi prioritizat securizarea unei suprafețe cât mai mari de teritoriu în estul Ucrainei, mai degrabă decât capturarea unor orașe specifice, bine fortificate. Un atac asupra unor orașe puternic apărate, precum Pokrovsk, ar putea încetini avansul rusesc într-un moment critic.

Raportul ISW subliniază schimbarea de strategie a lui Putin, care raportează progresele militare în termeni de kilometri pătrați, abandonând concentrarea pe capturarea unor localități specifice, o practică folosită anterior. Această schimbare de discurs sugerează o prioritizare a extinderii teritoriale, chiar și în detrimentul unor victorii simbolice precum capturarea Pokrovskului.

ISW consideră că Putin ar putea folosi aceste progrese teritoriale, chiar dacă limitate, pentru a alimenta propaganda internă și externă, exagerând succesele militare rusești în Ucraina. O operațiune ofensivă îndreptată împotriva unor orașe bine apărate ar risca, de asemenea, să încetinească avansul rusesc, punând în pericol proiectarea de către Kremlin a unei victorii militare iminente.

În concluzie, situația de la Pokrovsk reflectă o luptă strategică complexă, cu implicații majore asupra evoluției conflictului din Donbas și asupra perspectivei negocierilor de pace viitoare. .

Lupta acerbă pentru orașul Pokrovsk se prelungește, marcând un punct culminant al conflictului din estul Ucrainei. De mai multe săptămâni, intensitatea luptelor a atins cote alarmante, comandantul suprem al forțelor armate ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, descriind situația drept „deosebit de aprigă” și solicitând adoptarea unor strategii militare „neconvenționale” pentru a contracara avansul rus.

Cifrele prezentate de Ucraina sunt impresionante: cel puțin 20.000 de soldați ruși uciși sau răniți în decembrie, alături de pierderi masive de echipament militar – 582 de tancuri, 1.220 de vehicule blindate și 90 de piese de artilerie distruse. Populația civilă a fost evacuată în mare parte, lăsând Pokrovsk un oraș fantomă, o mărturie tăcută a devastării. Cucerirea, sau mai degrabă tentativa de cucerire, a orașului a reprezentat pentru Rusia un efort extenuant, un marș lung și costisitor de 45 de kilometri spre vest, parcurs în decurs de un an.

Analistul militar George Barros de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), într-un interviu acordat Radio Free Europe/Radio Liberty, a punctat dificultățile întâmpinate de forțele ruse în transformarea unei potențiale victorii tactice într-un avans operațional semnificativ. El a remarcat: „Ceea ce vedem aici este sfârșitul unui maraton rusesc foarte, foarte lung, în care rușii au cheltuit o cantitate impresionantă de resurse pentru a avansa pe o suprafață foarte mică de teritoriu”. O perspectivă alternativă, prezentată tot de ISW, sugerează o posibilă schimbare de strategie din partea Kremlinului.

Analiza ISW indică faptul că Vladimir Putin ar fi prioritizat securizarea unor suprafețe cât mai mari de teritoriu în estul Ucrainei, în detrimentul unor obiective strategice specifice, cum ar fi Pokrovsk. Un atac asupra unor orașe puternic fortificate ar putea, în acest context, încetini avansul, oferind în același timp Rusiei posibilitatea de a prezenta progrese teritoriale, măsurate în kilometri pătrați, către publicul intern și internațional, chiar dacă aceste progrese nu se traduc în victorii decisive.

Această strategie se abate de la abordarea anterioară, concentrată pe cucerirea unor orașe-cheie. Raportul ISW subliniază faptul că schimbarea de paradigmă în comunicarea lui Putin, de la concentrarea pe capturarea unor orașe la raportarea progreselor în termeni de kilometri pătrați, sugerează o modificare a obiectivelor militare pe termen scurt. Această modificare pare dictată de necesitatea de a prezenta o imagine a succesului militar, chiar dacă acesta se reduce la un avans lent și costisitor prin teritorii deschise și localități mai mici.

„Cucerirea restului regiunii Donețk este unul dintre obiectivele de lungă durată ale lui Putin în Ucraina, iar Putin ar evidenția probabil progresele Rusiei până la graniță pentru a face afirmații exagerate cu privire la succesele Rusiei în Ucraina atât pentru publicul străin, cât și pentru cel intern”, se arată în raportul ISW. În concluzie, ISW susține că o ofensivă concentrată asupra orașelor bine apărate riscă să încetinească avansul rus, subminând eforturile Kremlinului de a proiecta imaginea unei victorii militare iminente pe scena internațională. .

Avansul rusesc de 45 de kilometri spre vest, o mișcare ce a durat un an întreg și s-a oprit la periferia unui oraș, s-a dovedit a fi extrem de costisitor pentru Rusia, atât din punct de vedere uman, cât și material. Analistul militar George Barros de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), într-un interviu acordat Radio Free Europe/Radio Liberty, a evidențiat dificultățile întâmpinate de forțele ruse în transformarea unei potențiale victorii tactice la Pokrovsk într-un avans operațional mai amplu în Ucraina.

Barros a subliniat: „Ceea ce vedem aici este sfârșitul unui maraton rusesc foarte, foarte lung, în care rușii au cheltuit o cantitate impresionantă de resurse pentru a avansa pe o suprafață foarte mică de teritoriu”. Această constatare sugerează o epuizare semnificativă a resurselor rusești, limitând capacitatea de a continua ofensiva pe scară largă. ISW, în analiza sa, a prezentat un scenariu alternativ privind strategia militară rusă în estul Ucrainei.

Se speculează că, în loc să se concentreze asupra unor obiective strategice majore, cum ar fi cucerirea orașului Pokrovsk, puternic fortificat, Vladimir Putin ar fi ordonat o strategie de cucerire a unor suprafețe extinse de teren, chiar dacă aceasta implică ocuparea unor localități mai mici și mai puțin importante strategic. Acest lucru ar permite Rusiei să raporteze progrese teritoriale substanțiale, măsurate în kilometri pătrați, o schimbare de tactică față de raportarea anterioară centrată pe capturarea unor orașe specifice.

Publicația RBC-Ukraine relatează că această abordare ar servi scopului propagandistic al Kremlinului, permițând lui Putin să prezinte, atât publicului intern, cât și celui internațional, o imagine a succesului militar rus, chiar și în absența unor victorii decisive pe teren. Raportul ISW evidențiază faptul că un atac direct asupra unor orașe bine apărate, precum Pokrovsk, ar putea încetini semnificativ avansul rus, un aspect crucial într-un moment în care Kremlinul încearcă să proiecteze o imagine de inevitabilitate a victoriei militare. În concluzie, ISW sugerează că ambiția lui Putin de a cuceri întreaga regiune Donețk, un obiectiv de lungă durată, este urmărită printr-o strategie de avans prin câmpuri deschise și așezări mici, sacrificând, cel puțin temporar, capturarea unor orașe strategice bine apărate, în favoarea unei aparente victorii propagandistice bazate pe cifre teritoriale, mai degrabă decât pe cucerirea unor obiective militare relevante. .

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a publicat o analiză detaliată a strategiei militare rusești în estul Ucrainei, sugerând o posibilă schimbare de tactică a Kremlinului în contextul atacurilor continue asupra zonei Pokrovsk. În loc să se concentreze pe cucerirea unor obiective strategice majore, cum ar fi orașele puternic fortificate, analiza ISW indică o posibilă prioritate acordată de Vladimir Putin extinderii controlului teritorial prin avansarea în zone mai puțin apărate.

Această ipoteză se bazează pe observația că Putin accentuează din ce în ce mai mult progresele în termeni de kilometri pătrați eliberați, în defavoarea raportării cuceririi unor așezări specifice, o abordare distinctă față de strategiile anterioare. Potrivit analizei, decizia de a prioritiza avansul prin câmpuri deschise și așezări mai puțin importante, în detrimentul unor obiective precum Pokrovsk, ar putea fi justificată de dorința de a crea o impresie de victorie rapidă și inevitabilă, atât pentru opinia publică internă rusă, cât și pentru scena internațională. Un atac asupra unui oraș bine apărat, precum Pokrovsk, ar putea, conform ISW, încetini semnificativ înaintarea rusă, subminând astfel efectul propagandistic dorit.

Raportul ISW subliniază faptul că „Cucerirea restului regiunii Donețk este unul dintre obiectivele de lungă durată ale lui Putin în Ucraina, iar Putin ar evidenția probabil progresele Rusiei până la graniță pentru a face afirmații exagerate cu privire la succesele Rusiei în Ucraina atât pentru publicul străin, cât și pentru cel intern”. Această strategie, de a prezenta un avans semnificativ în teritoriu, chiar dacă nu implică cucerirea unor orașe importante, permite Kremlinului să prezinte o imagine a unei victorii iminente și a unei superiorități militare incontestabile.

ISW concluzionează că, prin această schimbare de tactică, Putin urmărește să proiecteze o imagine de succes militar, esențială pentru consolidarea sprijinului intern și pentru menținerea influenței geopolitice pe scena internațională, chiar dacă aceasta înseamnă un avans mai lent și o strategie pe termen lung, cu potențiale costuri umane și materiale mai mari. În esență, sacrificiul unor obiective militare tactice majore se justifică, în opinia ISW, prin obținerea unor beneficii strategice la nivel de propagandă și imagine publică. .