Lecții învățate: Iohannis promite mai multă transparență la următoarele alegeri

Îngrijorarea președintelui Klaus Iohannis cu privire la necesitatea unei acțiuni ferme împotriva interferențelor străine în procesele electorale românești a fost exprimată recent, subliniind gravitatea situației actuale. Această situație, a explicat Iohannis, evidențiază o lacună critică în cadrul legislativ național și o lipsă de coordonare optimă între instituțiile românești și cele europene, necesitănd o cooperare mult mai strânsă și reglementări clare, fără echivoc.

În opinia sa, Biroul Electoral Central (BEC) necesită atribuții sporite, depășind rolul de simplu raportor al încălcărilor constatate. „Biroul Electoral Central trebuie să aibă puterea de a lua măsuri concrete, nu doar să someze sau să raporteze încălcări,” a subliniat președintele, argumentând necesitatea unor instrumente eficiente pentru a contracara eficient tentativele de manipulare externă. Investigațiile privind aceste ingerințe străine, dezvăluite în urma colaborării cu partenerii strategici ai României, au fost supuse analizei aprofundate în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Convocarea CSAT-ului, a explicat Iohannis, a avut ca unic scop examinarea acestor ingerințe, fără legătură cu aspecte legate de desfășurarea campaniei electorale în sine. Complexitatea investigației, ce a implicat colectarea și analiza unor volume mari de date, a necesitat un interval de timp mai extins pentru finalizarea procesului.

„CSAT a fost convocat exclusiv pentru a analiza îngerinţele străine, nu pentru desfăşurarea campaniei. Aceste investigaţii complexe au necesitat câteva zile pentru a fi documentate şi analizate,” a precizat președintele. Președintele a punctat totodată o limitare importantă a capacității de reacție a autorităților române.

Serviciile de informații, a explicat Iohannis, se confruntă cu constrângeri legale semnificative care le împiedică monitorizarea directă a activității politicienilor sau a campaniilor electorale interne, fără a se încălca principiile fundamentale ale statului de drept. Această restricție legală complică procesul de identificare și, în consecință, de prevenire a influențelor externe în procesul electoral, accentuând necesitatea unor modificări legislative și procedurale pentru o mai bună protecție a integrității alegerilor. .

Provocările cibernetice şi ingerinţele străine reprezintă ameninţări serioase la adresa securităţii naţionale, necesitând o abordare complexă şi coordonată la nivel european, a subliniat preşedintele Iohannis. El a pledat pentru consolidarea cadrului legislativ existent, considerând-ul insuficient în faţa sofisticare tehnologică crescândă a atacurilor cibernetice.

Cooperarea internaţională, în special cea în cadrul Uniunii Europene, este esenţială, a argumentat Iohannis, pentru a împărtăşi informaţii, a dezvolta strategii comune de apărare şi a contracara eficient aceste ameninţări transfrontaliere. Preşedintele a insistat asupra necesităţii unei dezbateri aprofundate la nivelul UE, o dezbatere care să depăşească graniţele naţionale şi să genereze soluţii inovatoare şi adaptate la dinamica constantă a peisajului cibernetic.

În opinia sa, o abordare fragmentată, bazată pe acţiuni individuale ale statelor membre, este ineficientă şi periculoasă. "Nicio ţară nu poate rezolva singură aceste provocări," a afirmat categoric Iohannis, subliniind astfel necesitatea unei cooperări strânse şi a unui răspuns unitar al Uniunii Europene în faţa acestor ameninţări tot mai sofisticate.

Este vital, a mai adăugat preşedintele, să se dezvolte mecanisme eficiente de prevenire, detecţie şi răspuns la atacurile cibernetice, precum şi să se consolideze capacităţile de apărare cibernetică ale statelor membre, prin schimburi de expertiză şi investiţii comune în tehnologii de ultimă generaţie. .