Învățarea ruseștii: o alternativă la creșterea cheltuielilor militare NATO, avertizează șeful Alianței
Sursa imagine:
Premierul olandez Mark Rutte a subliniat, într-o intervenție umoristică dar fermă la Parlamentul European, necesitatea majorării cheltuielilor de apărare ale statelor membre NATO, în contextul amenințării rusești. Rutte consideră că țintele actuale sunt insuficiente, avertizând că o lipsă de acțiune va compromite securitatea în viitor. În decembrie, miniștrii de externe ai UE au discutat un plan de creștere treptată a obiectivului de la 2% la 3% din PIB până în 2030, în timp ce Donald Trump a cerut chiar 5%, propunere respinsă de NATO. Rutte sugerează o țintă finală de 3,6-3,7% din PIB, posibil prin redirecționarea fondurilor din sistemele de pensii sau sănătate.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
În contextul dezbaterilor parlamentare europene, a apărut o discrepanță semnificativă între propunerile formulate de diferite state membre cu privire la cheltuielile militare ale NATO. Donald Trump a avansat o cerere categorică, solicitând o alocare de 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare, o propunere considerată extrem de exigentă.
Această solicitare a întâmpinat o reacție imediată din partea NATO, care, deși a respins categoric această cifră specifică, a confirmat deschiderea către o majorare a cheltuielilor militare. Organizația a subliniat, însă, că o asemenea creștere va necesita analize atente și negocieri ample între statele membre. Premierul olandez, Mark Rutte, intervenind în același cadru parlamentar, a oferit o perspectivă mai nuanțată asupra țintei finale pentru cheltuielile de apărare ale NATO.
El a sugerat un procent cuprins între 3,6% și 3,7% din PIB, o cifră totuși considerabil mai mare decât nivelurile actuale. Interesant este faptul că, în opinia lui Rutte, resursele necesare pentru atingerea acestei ținte ar putea proveni, parțial, și prin redirecționarea unor fonduri din alte sectoare bugetare, precum sistemul de pensii sau sistemul de sănătate.
Această sugestie a generat, fără îndoială, dezbateri aprinse cu privire la prioritizarea cheltuielilor publice și la echilibrul dintre nevoile de securitate națională și cele ale bunăstării sociale. Dezbaterile au evidențiat complexitatea problematicii și nevoia unor discuții profunde pentru a găsi o soluție consensuală. .
