(Ne)Imaginăm Pacea: Un Exercițiu

Sursa imagine:
Războiul din Ucraina, intrat în al patrulea an, pare departe de final. Deși Rusia deține un avantaj clar în ceea ce privește resursele militare și teritoriale, și înregistrează câștiguri semnificative lunar, rezistența Ucrainei rămâne puternică, susținută de Occident. Însă, corupția din Ucraina și pierderile umane importante afectează moralul trupelor. Intrarea lui Trump în funcție în ianuarie 2025 este un factor decisiv, promisiunea sa electorală de dezangajare influențând perspectivele de pace. Negocierile sunt inexistente, fiecare parte persistând în pozițiile inițiale. Situația este descrisă ca un "impas strategic", iar o pace durabilă pare departe, depinzând de evoluțiile de pe front și de deciziile viitoare ale administrației Trump.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Războiul din Ucraina, intrat deja în al patrulea an, pare o poveste fără sfârșit, o ecuație complexă în care variabilele se schimbă cu o viteză amețitoare. Inițial, imaginea idilică a unor teritorii exotice, aur, argint, insule în Caraibe sau Polinezia, — acele visuri de cucerire care pot motiva inițierea unui conflict — s-a estompat în fața realității crunte a unei lupte de supraviețuire purtate pe un teritoriu național, unde regulile de război se aplică selectiv, iar victoria justifică orice mijloc.
La Moscova și la Kiev, se înțelege perfect acest joc periculos: învingătorul scrie istoria, iar învinsul dispare din ea, o simplă notă de subsol a evenimentelor. Acest război, aparent ușor de început, se dovedește extrem de dificil de încheiat. Combatanții par hotărâți să prelungească suferința, să transforme conflictul într-un maraton sângeros și imprevizibil.
Deși decembrie 2024 aduce o rază de speranță – aproape de finalul anului patru al conflictului – semnalele unei păci iminente sunt ambigue, legate de un fir subțire: promisiunile electorale ale președintelui ales Trump. Încă o lună până la preluarea mandatului – o eternitate în contextul războiului – poate schimba radical situația, așa cum s-a întâmplat în Siria, unde câteva zile au fost suficiente pentru a pune capăt a 60 de ani de regim asadișt. Care este situația la acest moment? Balanța puterii înclină decisiv în favoarea Rusiei, un trend greu de inversat, oricât de mult am spera în "lebedele negre".
Această afirmație se bazează pe câteva argumente solide: câștigurile teritoriale rusești cresc exponențial, cu aproximativ 50% lunar, atingând cote maxime de la începutul conflictului; producția militară rusă depășește cu mult capacitatea de producție a Ucrainei și a aliaților săi, în special la categoriile de tehnică esențială; superioritatea numerică a forțelor ruse, de la 180.000 la aproximativ 700.000 de militari dislocați în Ucraina, față de efectivul ucrainean, relativ constant de la începutul războiului, creează o discrepanță uriașă. Dar problemele Ucrainei depășesc simpla superioritate numerică a Rusiei. Sprijinul occidental, în ciuda declarațiilor optimiste de la Bruxelles, este incert pe termen lung.
Probleme de încorporare a recruților și, mai grav, un moral scăzut al trupelor afectează grav capacitatea de luptă a armatei ucrainene. Un raport al Associated Press estimează că Ucraina pierde lunar cu 4.000 de oameni mai mult decât poate înlocui prin recrutare, în timp ce armata rusă își mărește constant efectivele.
Dezertările sunt o problemă majoră, cu peste 114.000 de dosare deschise în ultimii doi ani, numărul real fiind probabil mult mai mare. Războiul, inițial de uzură, se transformă treptat într-un conflict manevrier, caracterizat prin atacuri directe asupra localităților mici și operațiuni de încercuire urmate de bombardamente masive asupra orașelor. Localități precum Kurahovo, Pokrovsk, Torețk și Seversk, printre ultimele redute ucrainene din Donbas, sunt în prima linie a acestor lupte.
Dincolo de ele, fortificațiile ucrainene apar ca niște proiecte fantomă, o imagine a corupției care afectează grav efortul de apărare. Un raport al Financial Times dezvăluie situația alarmantă a acestor fortificații, neterminate, neutilizabile sau pur și simplu construite prost. Dmitro Razumkov, fost aliat al președintelui Volodimir Zelenski și membru în comisia parlamentară care investighează corupția în construcția fortificațiilor, descrie situația ca fiind un factor demoralizator pentru trupe, subliniind lipsa de responsabilitate și planificare.
Chiar și Razumkov, un critic al guvernului de la Kiev, este prudent în declarațiile sale, știind că dezvăluirile complete ar putea avea consecințe politice în contextul viitoarelor alegeri. Rusia, deși nu are puterea de a obține o victorie rapidă și decisivă, beneficiază de un avantaj semnificativ pe câmpul de luptă, provocând pierderi importante forțelor ucrainene. Reziliența Kievului, susținută de sprijinul occidental, este încă destul de mare pentru a opune rezistență, refuzând, de exemplu, presiunile pentru reducerea vârstei de încorporare la 18 ani.
Fără acest sprijin, rezistența Ucrainei ar dura doar câteva luni. Perspectivele unui sfârșit al războiului care ar favoriza Rusia au determinat o intensificare a ajutorului occidental pentru Ucraina: transferul de echipamente militare, realimentarea bugetului ucrainean cu miliarde de dolari provenind din bugete naționale și din fondurile înghețate ale Rusiei, și o intensificare a eforturilor diplomatice. Chiar și analiștii observă în nominalizările pentru noua administrație Trump semne că dezangajarea promisă nu va fi nici rapidă, nici completă. Situația actuală a războiului poate fi caracterizată, așa cum a definit generalul Zalujnîi, printr-un "impas strategic".
O pace viitoare, sub orice formă – armistițiu, suspendare temporară sau altă soluție – ar necesita negocieri. Însă, în prezent, nici vorbă de negocieri, fiecare parte insistând asupra condițiilor inițiale, ignorând trei ani de lupte sângeroase.
Această situație este rezultatul unor percepții paralele și lipsei de încredere: Ucraina vrea să evite o repetare a experienței Memorandumului de la Budapesta; Rusia refuză un acord similar Acordurilor de la Minsk, care ar permite reînarmarea Ucrainei. Soluția finală pare a fi dictată de evoluția situației de pe câmpul de luptă, unde, după cum spune Zalujnîi, există un impas strategic. În decembrie 2024, cancelariile occidentale se pregătesc pentru trimiterea a 40.000 de soldați în cadrul unor forțe de menținere a păcii, fără a consulta Kremlinul.
Liniile roșii sunt testate, niciuna dintre părți nefiind pregătită să cedeze. Soluția simplă nu există, fiecare parte aspirând la victorie, considerând orice compromis o trădare a intereselor naționale. Ianuarie 2025, luna în care se anunță "eliberarea porumbeilor păcii" în Ucraina, pare o perspectivă iluzorie.
Într-un spațiu est-european tensionat, probabilitatea ca aceste păsări să supraviețuiască iernilor aspre este minimă. Rămâne de văzut dacă 20 ianuarie 2025 va aduce vreo schimbare semnificativă. .