În 4-5 ani, NATO nepregătită pentru provocările viitoare - avertismentul șefului Alianței
Sursa imagine:
Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a cerut statelor membre să adopte o „mentalitate de război”, să crească bugetele de apărare la 3% din PIB și să intensifice producția militară, anticipând un conflict prelungit cu Rusia. Rutte estimează peste un milion de victime (morți și răniți) în războiul din Ucraina, iar doar 23 din 32 de state NATO ating obiectivul de 2% din PIB pentru apărare. Această solicitare este similară cu cea a lui Donald Trump, care a amenințat cu retragerea SUA din NATO dacă aliații nu își cresc cheltuielile. Rutte a îndemnat la eliminarea barierelor între industrii și investiții în sectorul militar. Cifrele privind victimele variază, de la estimările lui Rutte și Trump la cifre oficiale ucrainene și estimări occidentale pentru pierderile rusești.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Criza din Ucraina, declanșată de invazia rusă din februarie 2022, a impus o reevaluare drastică a politicii de apărare a statelor membre NATO. Premierul olandez, Mark Rutte, a pledat insistent pentru o schimbare radicală de paradigmă, declarând necesitatea unei „mentalități de război”, concomitent cu creșterea semnificativă a producției militare și a cheltuielilor de apărare.
Această solicitare vine în contextul în care doar 23 din cele 32 de state membre NATO vor atinge, în acest an, obiectivul de 2% din PIB alocat bugetelor de apărare, așa cum s-a convenit în cadrul Alianței. Rutte a subliniat discrepanța față de perioada Războiului Rece, când statele europene alocasera peste 3% din PIB pentru apărare, argumentând: „În timpul Războiului Rece, europenii cheltuiau pentru Apărare mult peste 3% din PIB-ul lor”. Solicitarea lui Rutte se aliniază perfect cu cererea președintelui ales al SUA la acea vreme, Donald Trump, care a insistat și el asupra creșterii bugetelor de apărare ale statelor NATO la 3% din PIB, amenințând chiar cu retragerea SUA din NATO dacă celelalte state membre nu își vor îndeplini obligațiile financiare.
Într-un interviu publicat în weekend, Trump a declarat explicit: „ar putea lua în considerare ieşirea SUA din NATO dacă celelalte state membre „nu-şi plătesc facturile””. Rutte a insistat, în discursul său de joi, nu doar asupra creșterii cheltuielilor, ci și asupra intensificării producției militare, îndemnând guvernele să „înceteze ridicarea de bariere între ele şi între industrii, bănci şi fonduri de pensii”. El a adresat un apel direct industriei militare, spunând: „Sunt bani pe masă şi (resursele financiare destinate Apărării, n.r.) vor continua să crească.
Prin urmare, îndrăzniţi să inovaţi şi să vă asumaţi riscuri!”. Conflictul din Ucraina a avut consecințe umanitare devastatoare. NATO estimează peste un milion de victime, morți și răniți.
Rutte a oferit o cifră îngrijorătoare în discursul său: „În fiecare zi, sunt peste 10.000 de morţi sau răniţi (însumaţi) în toate taberele în (războiul din) Ucraina”. Aceste cifre sunt susținute de estimări similare, deși nu identice, oferite de Donald Trump, care a estimat aproximativ 400.000 de victime în tabăra ucraineană și 600.000 în cea rusă. În contextul acestei crize umanitare, viitorul președinte Trump, într-o întâlnire cu președinții ucrainean, Volodimir Zelenski, și francez, Emmanuel Macron, la Paris, a pledat pentru o încetare imediată a focului și negocieri între Ucraina și Rusia, cerând oprirea acestei „nebunii”.
Zelenski, într-o declarație ulterioară, a afirmat că aproximativ 43.000 de soldați ucraineni au fost uciși și circa 370.000 răniți, aproximativ jumătate dintre cei răniți revenind în luptă după tratament. O estimare confidențială ucraineană, publicată de The Wall Street Journal la începutul anului, indica circa 80.000 de morți și 400.000 de răniți în rândurile armatei ucrainene.
Aceste cifre, deși variabile în funcție de sursă, ilustrează amploarea dezastrului umanitar provocat de război. .
