Întârzierea sancțiunilor UE împotriva Rusiei: Orbán solicită așteptarea lui Trump, în timp ce Uniunea Europeană promite sprijin suplimentar pentru Kiev

Săptămâna lui Viktor Orbán a fost una extrem de solicitantă, marcată de o agendă internațională densă. Miercuri și joi, premierul ungar s-a aflat la Bruxelles, participând la un summit de nivel înalt al Uniunii Europene, incluzând o reuniune a Consiliului European.

Această vizită a oferit lui Orbán ocazia de a prezenta președintelui Consiliului European și președintelui Comisiei Europene un raport detaliat asupra rezultatelor înregistrate în timpul președinției ungare a Consiliului UE. Agenda sa a continuat vineri cu discuții bilaterale, începând cu o întâlnire cu liderii bulgari la Sofia, urmată de o vizită la București pentru discuții cu prim-ministrul României, Marcel Ciolacu.

Aceste întâlniri au avut loc pe fundalul unor dezbateri intense cu privire la sprijinul acordat Ucrainei. Uniunea Europeană și-a reiterat ferm sprijinul pentru Ucraina în obținerea unei păci "drepte", subliniind totodată că această pace nu trebuie obținută "cu orice preț". Summitul de la Bruxelles, desfășurat cu câteva săptămâni înainte de preluarea mandatului de către Donald Trump la Casa Albă, a confirmat angajamentul UE de a acorda Ucrainei ajutor financiar de cel puțin 30 de miliarde de euro în 2025.

O mare parte din această sumă este destinată achiziționării de armament, în timp ce restul va fi alocat pentru a ajuta Ucraina să depășească iarna, având în vedere bombardamentele rusești intense asupra infrastructurii energetice ucrainene. Prezența președintelui Volodimir Zelenski la summit a subliniat importanța cooperării transatlantice pentru o pace durabilă în Ucraina. Zelenski a pledat pentru unitatea Europei și pentru o cooperare strânsă cu Statele Unite, indiferent de schimbările din administrația americană.

În legătură cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, Zelenski a declarat, cu un amestec de umor și seriozitate: "Ce-aș putea să spun? Bine ai venit, Donald! (...) Președintele Trump este un om puternic și vreau acum să fie de partea noastră. Este un lucru foarte important.

Sper să mă înțeleagă, pentru că suntem toți oameni, indiferent ce trecut avem, politic sau de om de afaceri și avem, cred, aceleași emoții și valori, în fine, aşa sper". El a insistat asupra faptului că garanțiile de securitate oferite de țările europene în cazul unui armistițiu cu Rusia nu vor fi suficiente fără susținerea continuă a Statelor Unite, afirmând: "Garanțiile europene nu vor fi suficiente Ucrainei (...).

Pentru noi, adevăratele garanții, acum și în viitor, sunt în NATO". Prezența sa la reuniuni cu Mark Rutte și Emmanuel Macron, printre alți oficiali NATO, a evidențiat eforturile de a consolida sprijinul internațional. Promisiunea lui Donald Trump de a obține pacea "în 24 de ore" a generat îngrijorări atât în rândul liderilor europeni, temători de o marginalizare a Europei în negocierile de pace, cât și în rândul oficialilor ucraineni, care au respins categoric o pace "forțată" după peste 1000 de zile de război.

În paralel, Vladimir Putin s-a declarat dispus să se întâlnească "în orice moment" cu Donald Trump, subliniind posibilitatea unor negocieri între Ucraina și Rusia. Însă, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a subliniat necesitatea ca Ucraina să se afle într-o poziție de forță în orice eventuală negociere, avertizând: "Prietenii noştri şi cu atât mai mult inamicii noştri vor urmări cu atenţie modul în care vom continua să susţinem Ucraina, Susţinerea noastră trebuie, deci, să fie impecabilă".

Antonio Costa, noul președinte al Consiliului European, a confirmat unitatea UE în susținerea Ucrainei pentru o pace "dreaptă și durabilă, nu orice fel de pace, nu capitularea", insistând pe faptul că "Numai Ucraina, ca țară agresată, are legitimitatea să definească ce înseamnă pacea şi dacă şi când se reunesc condiţiile în vederea unor negocieri". El a adăugat: "Nu este, aşadar, momentul să speculăm cu privire la diverse scenarii.

Este timpul să consolidăm Ucraina în vederea tuturor scenariilor. iar discuţia pe care am avut-o confirmă că UE este pregătită să facă tot ceea ce este necesar, atât timp cât este necesar, pentru a pune Ucraina într-o poziţie de forţă în evenimentele viitoare”. Într-o declarație comună după o convorbire telefonică, cancelarul german Olaf Scholz și președintele ales american Donald Trump au convenit că războiul din Ucraina durează "de prea mult timp" și au subliniat necesitatea unei "păci drepte, echitabile și durabile".

Summitul UE a fost marcat și de o înfruntare tensionată între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul slovac Robert Fico, pe tema tranzitului gazelor naturale rusești. Zelenski a refuzat categoric autorizarea tranzitului după expirarea contractului dintre Gazprom și operatorul ucrainean la 30 ianuarie, declarând: "Nu vom permite ca alte miliarde să fie câștigate cu sângele nostru".

Fico a calificat această poziție drept "absurdă", subliniind dorința Slovaciei de a cumpăra gaze nerusești transportate prin Ucraina. Zelenski i-a propus lui Fico o compensație de 500 de milioane de euro din activele rusești înghețate, în schimbul sprijinului pentru aderarea Ucrainei la NATO, ofertă respinsă de Fico.

Acest incident evidențiază o divergență de opinii privind strategia față de Moscova, cu Zelenski adoptând o poziție dură, refuzând orice compromis până la o victorie totală, în timp ce Fico, susținut de Orbán, pledează pentru negocieri imediate, considerând Ucraina "antrenată într-o aventură de către țările occidentale". Fico a declarat: "Nu sunt un copil”, a declarat premierul slovac.

”Nu mă voi lăsa călcat în picioare. Eu sunt premierul Republicii slovace, iar datoria mea este să ne protejez interesele”.

El a adăugat: ”Niciun picior de soldat slovac nu va călca pământul ucrainean atât timp cât voi fi eu premier”. Această situație ridică semne de întrebare asupra participării Slovaciei la o eventuală forță de menținere a păcii între Ucraina și Rusia. .

Între miercuri și joi, Viktor Orbán a participat la Bruxelles la o serie de reuniuni de rang înalt în cadrul Uniunii Europene, inclusiv la o întâlnire a Consiliului European. În timpul acestor evenimente, prim-ministrul ungar a prezentat președintelui Consiliului European și președintelui Comisiei Europene un raport detaliat asupra rezultatelor președinției ungare a UE.

Agenda sa aglomerată a continuat vineri cu discuții bilaterale cu liderii bulgari la Sofia, urmate de o vizită la București pentru negocieri cu prim-ministrul României, Marcel Ciolacu. Aceste evenimente se desfășoară pe fondul unui context geopolitic complex, marcat de războiul din Ucraina și de implicațiile acestuia asupra Uniunii Europene. UE a reiterat, în cadrul summitului de la Bruxelles, sprijinul său necondiționat pentru o pace justă în Ucraina, subliniind însă că această pace nu se va realiza "cu orice preț".

Liderii celor 27 de state membre au promis Ucrainei un ajutor financiar de cel puțin 30 de miliarde de euro în 2025, o sumă substanțială destinată parțial achiziției de armament și parțial susținerii populației ucrainene în fața iernii grele și a bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice. Această decizie reflectă angajamentul UE de a asigura rezistența Ucrainei pe termen lung. Prezența președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, la summit a fost marcată de discuții intense despre viitorul Ucrainei și necesitatea unei cooperări transatlantice solide.

Într-o intervenție remarcabilă, Zelenski a adresat un mesaj direct lui Donald Trump, viitorul președinte american, exprimându-și speranța într-o continuă colaborare și susținere americană pentru Ucraina: ”Ce-aș putea să spun? Bine ai venit Donald! Președintele Trump este un om puternic și vreau acum să fie de partea noastră. Este un lucru foarte important.

Sper să mă înțeleagă, pentru că suntem toți oameni, indiferent ce trecut avem, politic sau de om de afaceri și avem, cred, aceleași emoții și valori, în fine, aşa sper”. Zelenski a subliniat importanța garanțiilor de securitate din partea țărilor europene în eventualitatea unui armistițiu cu Rusia, dar a insistat asupra faptului că, fără susținerea Statelor Unite, aceste garanții nu vor fi suficiente. "Garanțiile europene nu vor fi suficiente Ucrainei (...).

Pentru noi, adevăratele garanții, acum și în viitor, sunt în NATO”, a afirmat el. Prezența sa la Bruxelles a inclus și o întâlnire cu Mark Rutte și alți oficiali NATO, inclusiv Emmanuel Macron. Summitul a fost marcat de o îngrijorare generală față de declarațiile lui Donald Trump, care a promis o pace rapidă în Ucraina.

Această promisiune a stârnit temeri în rândul liderilor europeni cu privire la posibilitatea unor negocieri care ar putea ignora interesele Ucrainei. De asemenea, Vladimir Putin s-a declarat disponibil pentru o întâlnire cu Donald Trump, accentuând posibilitatea unor negocieri iminente între Ucraina și Rusia. Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a avertizat asupra importanței unui sprijin constant și necondiționat pentru Ucraina: ”Prietenii noștri și cu atât mai mult inamicii noștri vor urmări cu atenție modul în care vom continua să susținem Ucraina, Susținerea noastră trebuie, deci, să fie impecabilă”.

Noul președinte al Consiliului European, Antonio Costa, a reiterat acest mesaj, subliniind unitatea UE în sprijinirea Ucrainei pentru o pace justă și durabilă, "nu orice fel de pace, nu capitularea". El a subliniat că numai Ucraina are dreptul să definească termenii păcii și momentul inițierii negocierilor. Olaf Scholz și Donald Trump au discutat telefonic, amândoi fiind de acord că războiul durează prea mult și că este esențial să se ajungă rapid la o pace justă, echitabilă și durabilă. Summitul a fost însă umbrit și de o dispută aprinsă între Volodimir Zelenski și premierul slovac, Robert Fico, pe tema tranzitului gazelor rusești prin Ucraina.

Zelenski a refuzat categoric acest tranzit după expirarea contractului cu Gazprom, afirmând: ”Nu vom permite ca alte miliarde să fie câştigate cu sângele nostru”, iar Fico a considerat această poziție absurdă, subliniind nevoia Slovaciei de a achiziționa gaze nerusești, dar transportate prin Ucraina. Zelenski i-a oferit lui Fico 500 de milioane de euro din activele rusești înghețate în schimbul sprijinului pentru aderarea Ucrainei la NATO, ofertă respinsă de Fico.

Această dispută evidențiază o fractură în strategia europeană față de Moscova, cu Zelenski adoptând o linie dură și Fico, susținut de Orbán, pledând pentru negocieri imediate, considerând Ucraina "antrenată într-o aventură de către țările occidentale". Fico a respins categoric implicarea militară a Slovaciei în Ucraina: ”Niciun picior de soldat slovac nu va călca pământul ucrainean atât timp cât voi fi eu premier”. .

Cu câteva săptămâni înainte de investirea lui Donald Trump la Casa Albă, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ținut un summit la Bruxelles, reafirmându-și sprijinul necondiționat pentru Ucraina în căutarea unei păci juste, dar nu oricum. Prezența președintelui Volodimir Zelenski a adus un strop de optimism în fața incertitudinilor generate de revenirea la putere a controversatului miliardar american.

Summitul a fost marcat de promisiuni concrete de ajutor financiar pentru Ucraina, estimat la cel puțin 30 de miliarde de euro până în 2025. O parte substanțială din această sumă este destinată achiziției de armament, esențială în contextul bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, în timp ce restul va contribui la asigurarea supraviețuirii populației ucrainene pe timpul iernii.

Diplomații europeni au confirmat aceste detalii. Cooperarea transatlantică a fost tema centrală a discursului lui Zelenski, care a pledat pentru unitate atât în interiorul UE, cât și într-o colaborare strânsă cu Statele Unite, indiferent de schimbările de la conducerea americană. Întrebat despre perspectiva președinției Trump, Zelenski, cu un talent actoricesc remarcabil, a răspuns inițial cu un jovial "Bine ai venit, Donald!", dar imediat după a adoptat un ton serios, afirmând: "Președintele Trump este un om puternic și vreau acum să fie de partea noastră.

Este un lucru foarte important. Sper să mă înțeleagă, pentru că suntem toți oameni, indiferent ce trecut avem, politic sau de om de afaceri și avem, cred, aceleași emoții și valori, în fine, aşa sper”.

Zelenski a subliniat nevoia crucială a sprijinului american, afirmând că garanțiile de securitate oferite de țările europene în eventualitatea unui armistițiu cu Rusia nu ar fi suficiente fără implicarea SUA. "Garanțiile europene nu vor fi suficiente Ucrainei (...).

Pentru noi, adevăratele garanții, acum și în viitor, sunt în NATO", a punctat el. Înainte de summit, Zelenski a avut o întâlnire cu Mark Rutte și cu oficiali din mai multe state membre NATO, inclusiv Emmanuel Macron, la Bruxelles. Îngrijorarea generală a fost amplificată de declarațiile lui Donald Trump, care a promis pacea "în 24 de ore", o declarație care a generat temeri în rândul europenilor cu privire la posibilitatea marginalizării lor în negocieri și la dorința Ucrainei de a evita o pace forțată, după peste 1.000 de zile de conflict.

Posibilitatea unor negocieri iminente a fost confirmată atât de declarațiile lui Vladimir Putin, care s-a declarat pregătit să se întâlnească "în orice moment" cu Donald Trump, cât și de declarațiile lui Trump însuși, care a susținut în repetate rânduri deschiderea unor astfel de negocieri. Însă, înaintea oricăror negocieri, UE a subliniat necesitatea ca Ucraina să se afle într-o poziție de forță.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat: "Prietenii noștri și cu atât mai mult inamicii noștri vor urmări cu atenție modul în care vom continua să susținem Ucraina, Susținerea noastră trebuie, deci, să fie impecabilă”. Noul președinte al Consiliului European, Antonio Costa, a reiterat mesajul de unitate și hotărâre în sprijinirea Ucrainei în obținerea unei păci juste și durabile, excluzând orice formă de capitulare: ”În ceea ce privește Ucraina, pot să vă spun că atmosfera în sală era hotărâtă și că mesajul nostru rămâne limpede.

UE este unită în susținerea Ucrainei să obțină o pace dreaptă și durabilă. Nu orice fel de pace, nu capitularea”, a subliniat el.

El a insistat asupra faptului că numai Ucraina, ca țară agresată, are legitimitatea de a defini pacea și condițiile negocierilor: ”Numai Ucraina, ca țară agresată, are legitimitatea să definească ce înseamnă pacea și dacă și când se reunesc condițiile în vederea unor negocieri”, a subliniat el.”Nu este, aşadar, momentul să speculăm cu privire la diverse scenarii. Este timpul să consolidăm Ucraina în vederea tuturor scenariilor.

iar discuţia pe care am avut-o confirmă că UE este pregătită să facă tot ceea ce este necesar, atât timp cât este necesar, pentru a pune Ucraina într-o poziţie de forţă în evenimentele viitoare”, a declarat el.”Acesta este mesajul pe care i l-am transmis președintelui (ucrainean Volodimir) Zelenski”, a subliniat Antonio Costa. Într-o convorbire telefonică, cancelarul german Olaf Scholz și președintele ales american Donald Trump au convenit că războiul din Ucraina durează "de prea mult timp", subliniind necesitatea unor eforturi accelerate pentru o pace justă, echitabilă și durabilă. Summitul UE a fost marcat însă și de o confruntare aprinsă între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul slovac Robert Fico, pe tema tranzitului gazelor rusești.

Zelenski, într-o declarație dură, a afirmat: ”Nu vom permite ca alte miliarde să fie câștigate cu sângele nostru”, referindu-se la refuzul Ucrainei de a autoriza tranzitul gazelor rusești după expirarea contractului cu Gazprom la 30 ianuarie. Fico a considerat această poziție absurdă, subliniind nevoia Slovaciei de a importa gaze naturale nerusești prin Ucraina, și a exprimat indignarea față de potențialele pagube economice.

Zelenski i-ar fi propus lui Fico o compensație de 500 de milioane de euro din activele rusești înghețate în schimbul susținerii aderării Ucrainei la NATO, ofertă respinsă de Fico. Acest incident evidențiază o discrepanță semnificativă în abordarea conflictului, cu Zelenski adoptând o poziție dură, refuzând orice compromis până la victoria totală, în timp ce Fico, susținut de Viktor Orban, pledează pentru negocieri imediate, sugerând că Ucraina a fost "antrenată într-o aventură de către țările occidentale", apropiindu-se astfel de versiunea rusă a evenimentelor.

Fico a respins categoric implicarea militară slovacă în Ucraina: "Niciun picior de soldat slovac nu va călca pământul ucrainean atât timp cât voi fi eu premier”, a declarat el. Această dispută ar putea avea consecințe importante asupra cooperării regionale și asupra ajutorului acordat de Slovacia Ucrainei. .

Într-o atmosferă marcată de tensiuni geopolitice crescute, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un apel fervent către unitatea europeană și transatlantică, subliniind necesitatea unei cooperări strânse cu Statele Unite, indiferent de administrația aflată la putere, pentru a asigura o pace durabilă în Ucraina. Discuțiile sale la Bruxelles au abordat aspecte cruciale ale securității Ucrainei, în contextul unor potențiale negocieri de pace cu Rusia.

Întâlnirea cu oficiali europeni, inclusiv cu președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul olandez Mark Rutte, a avut loc cu o zi înainte de summitul UE, oferind o platformă pentru discuții ample privind garanțiile de securitate pe care țările europene le-ar putea oferi Ucrainei în cazul unui armistițiu. Zelenski a subliniat în mod explicit că, fără sprijinul constant al Statelor Unite, aceste garanții ar fi insuficiente, reiterând importanța integrării Ucrainei în NATO ca garanție fundamentală pentru securitatea sa pe termen lung.

Reacția sa la întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă a fost una ambiguă, balansând între diplomație și un ușor cinism caracteristic: ”Ce-aş putea să spun? Bine ai venit Donald!”, a afirmat el, adăugând ulterior, pe un ton mai serios, că este dispus să-l convingă pe Trump să mențină sprijinul financiar acordat Ucrainei, spunând: ”Preşedintele Trump este un om puternic şi vreau acum să fie de partea noastră. Este un lucru foarte important.

Sper să mă înţeleagă, pentru că suntem toţi oameni, indiferent ce trecut avem, politic sau de om de afaceri şi avem, cred, aceleaşi emoţii şi valori, în fine, aşa sper”. Această declarație dezvăluie o strategie subtilă de a-l atrage pe Trump de partea Ucrainei, exploatând atât puterea sa, cât și o presupusă umanitate comună. Îngrijorările europene legate de o eventuală pace impusă de Trump, care a promis pacea ”în 24 de ore”, au fost exprimate clar.

Această promisiune a alimentat teama că Europa ar putea fi marginalizată într-un eventual acord între Rusia și Ucraina, iar Kievul insistă asupra unei păci negociate, nu impuse, după peste 1.000 de zile de război. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat necesitatea unei susțineri neclintite a Ucrainei: ”Prietenii noştri şi cu atât mai mult inamicii noştri vor urmări cu atenţie modul în care vom continua să susţinem Ucraina, Susţinerea noastră trebuie, deci, să fie impecabilă”.

Noul președinte al Consiliului European, Antonio Costa, a reiterat acest mesaj, adăugând: ”UE este unită în susţinerea Ucrainei să obţină o pace dreaptă şi durabilă. Nu orice fel de pace, nu capitularea”, subliniind că numai Ucraina are dreptul de a defini condițiile păcii.

El a mai declarat: ”Nu este, aşadar, momentul să speculăm cu privire la diverse scenarii. Este timpul să consolidăm Ucraina în vederea tuturor scenariilor.

iar discuţia pe care am avut-o confirmă că UE este pregătită să facă tot ceea ce este necesar, atât timp cât este necesar, pentru a pune Ucraina într-o poziţie de forţă în evenimentele viitoare”, transmițând acest mesaj direct lui Zelenski. Între timp, declarația lui Vladimir Putin, care s-a declarat gata să se întâlnească ”în orice moment” cu Donald Trump, evidențiază o posibilă deschidere spre negocieri, susținută și de Trump în repetate rânduri. Însă, o convorbire telefonică între cancelarul german Olaf Scholz și președintele ales american Donald Trump a evidențiat o perspectivă comună asupra duratei excesive a războiului, amândoi fiind de acord asupra necesității unei păci ”drepte, echitabile și durabile” cât mai curând posibil. Summitul UE a fost marcat însă și de o dispută aprinsă între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și prim-ministrul slovac Robert Fico, pe tema tranzitului gazelor naturale rusești.

Zelenski a respins categoric tranzitul gazelor rusești după 30 ianuarie, declarând: ”Nu vom permite ca alte miliarde să fie câştigate cu sângele nostru”, o declarație adresată direct lui Fico. Fico a considerat această poziție ”absurdă”, subliniind dorința Slovaciei de a importa gaze nerusești prin Ucraina.

Tensiunile au escaladat atunci când Zelenski i-a propus lui Fico o compensație de 500 de milioane de euro din activele rusești înghețate, în schimb pentru sprijinul aderării Ucrainei la NATO, ofertă respinsă de Fico. Acest conflict dezvăluie o fractură în abordarea conflictului, Zelenski adoptând o poziție dură, refuzând orice compromis până la o victorie totală, în timp ce Fico, susținut de Viktor Orban, pledează pentru negocieri imediate, sugerând că Ucraina a fost ”antrenată într-o aventură de către țările occidentale”, adoptând astfel o perspectivă apropiată de cea a Rusiei.

Fico a declarat categoric: ”Nu sunt un copil”, ”Nu mă voi lăsa călcat în picioare. Eu sunt premierul Republicii slovace, iar datoria mea este să ne protejez interesele”, excludând participarea Slovaciei la o eventuală forță de interpunere între Ucraina și Rusia și amenințând cu măsuri de reciprocitate, inclusiv oprirea ajutorului civil acordat Ucrainei. .

Tensiunile internaționale legate de războiul din Ucraina au atins un punct culminant în urma summitului UE din decembrie 2024, marcat de anunțul iminent al realegerii lui Donald Trump la președinția Statelor Unite și de declarațiile sale controversate privind o pace "în 24 de ore". Această promisiune, departe de a aduce liniște, a generat îngrijorări profunde în rândul liderilor europeni și al guvernului ucrainean.

Kievul, după peste 1000 de zile de conflict, respinge categoric ideea unei păci "forțate", subliniind legitimitatea sa exclusivă în definirea termenilor unei încetări a ostilităților. Agenția France-Presse (AFP) a raportat aceste temeri, evidențiind nevoia Ucrainei de a se afla într-o poziție de forță înainte de orice negociere.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenția asupra importanței unui sprijin neclintit pentru Ucraina: "Prietenii noștri și cu atât mai mult inamicii noștri vor urmări cu atenție modul în care vom continua să susținem Ucraina. Susținerea noastră trebuie, deci, să fie impecabilă".

Noul președinte al Consiliului European, Antonio Costa, a reiterat acest mesaj după summit, accentuând unitatea UE în susținerea Ucrainei pentru o "pace dreaptă și durabilă. Nu orice fel de pace, nu capitularea".

El a subliniat: "Numai Ucraina, ca țară agresată, are legitimitatea să definească ce înseamnă pacea și dacă și când se reunesc condițiile în vederea unor negocieri". Costa a adăugat că este nevoie de consolidarea poziției Ucrainei și că UE este pregătită să ofere sprijin "atât timp cât este necesar, pentru a pune Ucraina într-o poziție de forță în evenimentele viitoare".

Această declarație a fost urmată de confirmarea faptului că mesajul a fost transmis președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Într-o altă dezvoltare, cancelarul german Olaf Scholz și președintele ales american Donald Trump au convenit, într-o conversație telefonică, că războiul durează "de prea mult timp" și au subliniat necesitatea unei "păci drepte, echitabile și durabile", așa cum a anunțat guvernul german. Între timp, Vladimir Putin s-a declarat pregătit să se întâlnească "în orice moment" cu Donald Trump, care a pledat repetat pentru deschiderea negocierilor între Ucraina și Rusia. Summitul UE a fost, de asemenea, marcat de o confruntare aprinsă între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul slovac Robert Fico, cu privire la tranzitul gazelor naturale rusești.

Zelenski, adoptând o poziție fermă, a refuzat categoric autorizarea tranzitului după expirarea contractului cu Gazprom la 30 ianuarie, declarând: "Nu vom permite ca alte miliarde să fie câștigate cu sângele nostru". Fico a calificat această poziție drept "absurdă", argumentând că Slovacia dorește să cumpere gaze nerusești care să tranziteze Ucraina.

El și-a exprimat indignarea: "Cum poţi să justifici asemenea pagube economice unui stat membru (UE) care ajută Ucraina?". Zelenski i-ar fi propus lui Fico o compensație de 500 de milioane de euro din activele rusești înghețate, în schimbul sprijinului slovac pentru aderarea Ucrainei la NATO, ofertă refuzată de Fico. Acest incident evidențiază o divergență strategică: Zelenski susține o linie dură, refuzând orice compromis până la o victorie totală, în timp ce Fico, susținut de Viktor Orban, pledează pentru negocieri imediate, sugerând că Ucraina a fost "antrenată într-o aventură de către țările occidentale", promovând astfel o perspectivă apropiată de cea a Rusiei.

Fico a declarat: "Nu sunt un copil. Nu mă voi lăsa călcat în picioare.

Eu sunt premierul Republicii slovace, iar datoria mea este să ne protejez interesele". El a exclus participarea Slovaciei la o eventuală forță de interpoziție între Ucraina și Rusia, adăugând: "Niciun picior de soldat slovac nu va călca pământul ucrainean atât timp cât voi fi eu premier".

Această dispută ar putea avea repercursiuni majore, Fico amenințând cu "măsuri de reciprocitate", inclusiv oprirea ajutorului civil slovac pentru Ucraina. .

Tensiunile internaționale generate de războiul din Ucraina au atins un nou nivel de intensitate, evidențiat atât prin discuțiile telefonice la nivel înalt, cât și printr-o confruntare explozivă la summitul UE. Într-o convorbire telefonică, cancelarul german Olaf Scholz și președintele ales american Donald Trump și-au exprimat îngrijorarea profundă cu privire la durata conflictului, declarând în mod oficial, prin intermediul unui comunicat de presă al Guvernului german, că războiul este ”de prea mult timp”.

Cei doi lideri au subliniat necesitatea urgentă a găsirii unei soluții pașnice, echitabile și durabile, insistând asupra necesității unei angajări rapide în acest sens. Această declarație comună evidențiază o îngrijorare transatlantică partajată cu privire la prelungirea conflictului și necesitatea unei rezolvări rapide, dar oferă puține detalii concrete despre modul în care acest obiectiv va fi atins. În paralel, summitul UE de joi a fost marcat de o dispută aprinsă între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul slovac Robert Fico, dezvăluind fisuri semnificative în unitatea europeană în ceea ce privește abordarea conflictului.

Conflictul a izbucnit pe tema tranzitului gazelor naturale rusești prin Ucraina. Kievul a refuzat categoric autorizarea tranzitului după expirarea contractului cu Gazprom pe 30 ianuarie, Zelenski declarând categoric: ”Nu vom permite ca alte miliarde să fie câștigate cu sângele nostru”.

Această declarație fermă, adresată lui Fico, reflectă o poziție intransigentă a Ucrainei, subliniind costul uman al conflictului și refuzul oricărei colaborări economice care ar putea beneficia Rusia. Premierul Fico a catalogat această poziție drept ”absurdă”, argumentând că Slovacia dorește să importe gaze naturale nerusești, dar cu tranzit prin Ucraina. El și-a exprimat indignarea: ”Cum poți să justifici asemenea pagube economice unui stat membru (UE) care ajută Ucraina?”.

Fico a evidențiat interesul economic al Slovaciei, punând accentul pe necesitatea asigurării surselor de energie. Tensiunile dintre cei doi lideri au escaladat și mai mult atunci când Zelenski i-a propus lui Fico o compensație de 500 de milioane de euro din activele rusești înghețate, în schimbul sprijinului Slovaciei pentru aderarea Ucrainei la NATO. Fico a respins această ofertă, accentuând astfel diferențele de perspectivă și lipsa de încredere între cele două țări. Acest incident a evidențiat o discrepanță majoră în abordarea conflictului.

Zelenski a adoptat o linie dură, insistând asupra unei victorii totale înainte de orice negociere de pace, în timp ce Fico, susținut de Viktor Orban, pledează pentru negocieri imediate, sugerând chiar că Ucraina a fost ”antrenată într-o aventură de către țările occidentale”. Această afirmație reflectă o perspectivă pro-rusă, apropiată de narațiunea Kremlinului despre război. Fico a respins categoric orice presiune, declarând: ”Nu sunt un copil.

Nu mă voi lăsa călcat în picioare. Eu sunt premierul Republicii slovace, iar datoria mea este să ne protejez interesele.” El a afirmat chiar că: ”Niciun picior de soldat slovac nu va călca pământul ucrainean atât timp cât voi fi eu premier”.

Această declarație categorică reflectă o poziție fermă împotriva implicării militare a Slovaciei în conflict. Confruntarea dintre Zelenski și Fico are potențialul de a destabiliza cooperarea europeană în gestionarea războiului din Ucraina și ar putea avea implicații serioase asupra sprijinului acordat Ucrainei, inclusiv prin amenințarea premierului slovac de a opri ajutorul civil, constând în livrări de electricitate, ca măsură de reciprocitate pentru refuzul ucrainean de tranzit al gazelor. Această escaladare a tensiunilor subliniază fragilitatea consensului european în abordarea conflictului și perspectivele dificile de a găsi o rezoluție pașnică. .

Tensiunile dintre Slovacia și Ucraina au atins cote alarmante în cadrul unui summit european secret, desfășurat joi, fără acces la telefoane mobile. Incidentul central a fost o confruntare virulentă, relatată de Le Point, între premierul slovac Robert Fico și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu privire la tranzitul gazelor naturale rusești după expirarea contractului dintre Gazprom și operatorul ucrainean la 30 ianuarie. Premierul Fico acuză o serie de atacuri personale din partea lui Zelenski, considerând discuția extrem de sensibilă.

Kievul refuză categoric să permită tranzitul gazelor rusești după data menționată, Zelenski declarând categoric: „Nu vom permite ca alte miliarde să fie câștigate cu sângele nostru”. Această afirmație, adresată direct lui Fico, reflectă o poziție fermă și fără compromisuri din partea președintelui ucrainean. Fico respinge această poziție drept absurdă, argumentând că Slovacia intenționează să achiziționeze gaze naturale nerusești, care ar trebui transportate prin Ucraina.

Indignarea sa este evidentă: „Cum poţi să justifici asemenea pagube economice unui stat membru (UE) care ajută Ucraina?”. Zelenski a contracarat propunându-i lui Fico o compensație de 500 de milioane de euro din activele rusești înghețate, în schimbul sprijinului slovac pentru aderarea Ucrainei la NATO.

Fico a refuzat categoric această ofertă. Acest episod evidențiază o discrepanță profundă în abordarea conflictului ruso-ucrainean. Zelenski adoptă o linie dură, refuzând orice compromis sau armistițiu până la victoria totală, în timp ce Fico, susținut de Viktor Orban, pledează pentru negocieri imediate, sugerând că Ucraina a fost ”antrenată într-o aventură de către ţările occidentale”.

Această perspectivă îl apropie de versiunea rusă a evenimentelor. Fico a subliniat ferm poziția sa: „Nu sunt un copil. Nu mă voi lăsa călcat în picioare.

Eu sunt premierul Republicii slovace, iar datoria mea este să ne protejez interesele”. Această declarație reflectă o hotărâre neclintită de a apăra interesele naționale slovace, indiferent de presiunile externe. Consecvența acestei poziții are implicații majore pentru implicarea Slovaciei în orice eventuală forță de interpoziție între Ucraina și Rusia.

Fico a declarat explicit: „Niciun picior de soldat slovac nu va călca pământul ucrainean atât timp cât voi fi eu premier”. Această afirmație are potențialul de a destabiliza relațiile dintre cele două țări. Tensiunile dintre Fico și Zelenski pot avea repercusiuni extinse.

Premierul slovac nu exclude „măsuri de reciprocitate” față de refuzul ucrainean privind tranzitul gazelor, amenințând cu oprirea ajutorului civil slovac, inclusiv livrările de electricitate către Ucraina. Summitul a dezvăluit o fractură semnificativă în cadrul Uniunii Europene cu privire la strategia față de Rusia, ilustrând diferențe profunde de abordare între statele membre. .

Declarațiile premierului slovac marchează o poziție fermă și neașteptat de independentă față de consensul occidental privind conflictul ruso-ucrainean. Refuzul său categoric de a implica trupe slovace în vreun efort de interpunere între cele două țări, exprimat prin afirmația puternică: ”Niciun picior de soldat slovac nu va călca pământul ucrainean atât timp cât voi fi eu premier”, subliniază o perspectivă distinctă asupra situației geopolitice.

Această atitudine, care promovează implicit narativa rusă asupra războiului, se bazează pe o declarație anterioară de neînduplecare: ”Nu sunt un copil”, a declarat premierul, adăugând: ”Nu mă voi lăsa călcat în picioare. Eu sunt premierul Republicii slovace, iar datoria mea este să ne protejez interesele”.

Din această perspectivă, participarea Slovaciei la orice forță de menținere a păcii în Ucraina devine extrem de improbabilă, în condițiile în care premierul își asumă responsabilitatea directă pentru securitatea națională slovacă, considerând-o prioritară față de implicarea militară în conflict. Mai mult decât atât, amenințarea cu ”măsuri de reciprocitate” în cazul refuzului ucrainean de a permite tranzitul gazelor naturale, cuplată cu posibilitatea întreruperii ajutorului civil sub formă de furnizare de energie electrică către Ucraina, relevă un posibil instrument de presiune extrem de semnificativ.

Aceste acțiuni ar putea avea repercusiuni regionale importante, redefinind relațiile Slovacia-Ucraina și potențial influențând echilibrul de putere în regiune, făcând din Slovacia un actor geopolitic cu o poziție distinctă și provocatoare în contextul actual al războiului din Ucraina. .