Întâlnire Trump-Putin: Presiuni rusești pentru blocarea aderării Ucrainei la NATO și retragerea trupelor aliate din est
Sursa imagine:
Financial Times relatează că principalele obiective ale lui Vladimir Putin în negocieri de pace sunt interzicerea aderării Ucrainei la NATO și reducerea prezenței militare aliate în est. Kremlinul e deschis la discuții cu Donald Trump după 20 ianuarie, deși o propunere anterioară a echipei Trump a fost respinsă. Trump vrea să negocieze pacea, dar declarațiile sale anterioare au stârnit îngrijorări cu privire la un acord nefavorabil Ucrainei. Kievul, confruntat cu dificultăți militare și incertitudine legată de sprijinul occidental sub Trump, dorește garanții împotriva agresiunii ruse. Rusia, la rândul ei, se confruntă cu inflație și pierderi umane masive în război. Discuțiile vin pe fondul unor provocări crescânde pentru ambele părți.
VREMEA
CURS VALUTAR
Alte Stiri
Tensiunile geopolitice generate de războiul din Ucraina au atins un nou nivel de incertitudine odată cu perspectiva unei potențiale administrări Trump. În timp ce președintele ales al SUA a afirmat că propunerile sale specifice de pace sunt încă în curs de elaborare, o schiță a unui plan, scursă din interiorul echipei sale, a generat deja reacții negative.
Această schiță, care prevedea înghețarea liniei frontului, amânarea aderării Ucrainei la NATO cu două decenii și desfășurarea de trupe europene de menținere a păcii, a fost categoric respinsă de Rusia. Keith Kellogg, reprezentantul lui Trump pentru pace în Ucraina, a insistat asupra faptului că obiectivul președintelui ales nu este „să dea ceva lui Putin sau rușilor”, ci „să salveze Ucraina și să le salveze suveranitatea acestei țări”.
Cu toate acestea, declarațiile anterioare ale lui Trump, care au exprimat simpatie pentru liderul rus Vladimir Putin, au alimentat îngrijorări cu privire la posibilitatea unui acord de pace nefavorabil intereselor Ucrainei. Aceste temeri sunt cu atât mai mari cu cât obiectivele principale ale lui Putin, reflectate în cererile Moscovei de dinaintea invaziei pe scară largă - cereri respinse la acea vreme de administrația Biden și aliații NATO - rămân neschimbate. Invazia rusă a accelerat dorința Ucrainei de a adera la NATO, țara solicitând garanții ferme împotriva unor agresiuni viitoare.
Președintele Volodimir Zelenski a propus o integrare graduală, principiul apărării colective nefiind aplicat inițial teritoriilor ocupate. Contextul acestor discuții de pace este marcat de dificultăți majore pentru ambele părți implicate în conflict.
Armata ucraineană se luptă să contracareze ofensiva rusă în est, confruntându-se cu o penurie de trupe și cu incertitudinea privind sprijinul occidental continuu sub o eventuală administrație Trump. Perspectivele de eliberare a teritoriilor ocupate de Rusia par, în prezent, destul de sumbre, cel puțin pe termen scurt.
Pe de altă parte, Rusia este confruntată cu o inflație galopantă, generată de cheltuielile militare record, și cu pierderi umane estimate între 600.000 și 800.000 de morți și răniți, depășind bilanțul uman al tuturor conflictelor postbelice ale Moscovei. Această situație extrem de complexă face ca perspectivele unui acord de pace durabil să fie, cel puțin, incerte. .
